Puterea Micului Gând Pozitiv (poveste pentru cei mici și cei mari)

de Ion-Ovidiu Pânișoară

Micul Gând Pozitiv „Eu Pot!” s-a hotărât într-o zi să încerce să schimbe lumea. Așa i-a venit lui deodată și a mers, repede, repede, să se sfătuiască cu celelalte gânduri.

- Ce zici, a întrebat el primul gând pe care l-a întâlnit, mergi cu mine să schimbăm lumea?

- Nu pot! a strigat acesta și s-a îndepărtat repede, repede.

- Dar tu - a oprit Micul Gând Pozitiv un alt gând - tu vrei să mă însoțești afară, în lumea lucrurilor făcute?

- Nu vreau! s-a strâmbat și acesta și l-a privit cu superioritate...

- Vrea totuși cineva? a strigat Micul Gând Pozitiv cu un pic de descurajare în glas - se cuvine să o spunem...

- Nu știu! a auzit în spate o voce

- Nu cred! s-a aplecat spre el un gând ce tocmai trecea pe acolo...

Micul Gând Pozitiv a lăsat capul în jos. Dacă toate aceste gânduri nu intenționau să schimbe lumea ce rost avea să mai încerce? Tocmai își propusese să facă cale întoarsă când s-a auzit strigat:

- „Eu Pot!” așteaptă-mă!

S-a întors și a văzut-o pe doamna Speranță - profesoara lui.

- Bună dimineața! a salutat-o el respectuos. Dar de ce m-ați strigat „Eu pot!”?

- Ai uitat? Acesta este numele tău!

- Cuuum? s-a bâlbâit Micul Gând Pozitiv. Așa era, dar ce rușine i se întâmplase! Cum putea cineva să-și uite numele? Toată lumea îl strigase, toată viața, doar după prenume - Micul Gând Pozitiv.

- Ai stat prea mult în preajma gândurilor negative și ți-ai uitat numele, a zâmbit profesoara. Eu îl știu din catalog! Și este un nume foarte frumos!

- Așa este! a strigat râzând Micul Gând Pozitiv. Eu Pot! Eu Pot! Eu Pot! Eu Pot să schimb lumea! 

În viață, un profesor bun ne poate ajuta să schimbăm lumea ...

Găsiți EMOTIJOVIA - jocul emoțiilor pe Cărturești