Flori de tei

Când vine vara teiul meu își pierde

Frunzele. Nu poate să le-ascundă
Ca niște bulgări de zăpadă verde
În asfințitul casei mele le scufundă.

Atunci, de undeva din asfaltul fierbinte,
Curge un parfum de cer spre norii grei.
Iar bălților le apar riduri pe frunte
Și fulgi pe buzele umede. Fulgi de tei.